Conditiile de baza ce trebuie indeplinite de aditivii alimentari

Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic in timpul producerii, procesarii, prepararii, tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind un component sau afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminate sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu (Codex Alimentarius FAO-OMS).

Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latina si se traduce prin legea produselor alimentare sau codul produselor alimentare. Organizatia are ca obiective:

- protejarea sanatatii consumatorilor

- asigurarea unor practici loiale in cadrul comertului cu produse alimentare

- armonizarea cerintelor

- facilitarea comertului international.

Codex Alimentarius elaboreaza:

- standarde de calitate

- standarde din domeniul sanatatii si al securitatii

- standarde de nutritie

- metode de standardizare uniforma.

Standardele pentru produse alimentare, liniile directoare si alte recomandari elaborate de Codex Alimentarius se bazeaza numai pe principiile unor analize si dovezi stiintifice bine fundamentate ce implica un studiu aprofundat al tuturor informatiilor relevante, pentru ca standardele respective sa asigure calitatea si securitatea produselor alimentare. Aditivii alimentari au fost clasificati pe grupe, iar pentru usurarea etichetarii, fiecare aditiv a primit un cod compus din litera E, urmata de un numar din 3 sau 4 cifre. Astfel, pe ambalaj nu este trecuta denumirea completa a aditivului, aceasta fiind scrisa intr-o forma standardizata, acceptata international. La ora actuala, sunt peste 3000 de E-uri. conform Ordinului Ministerului Sanatatii 975/1999, in tara noastra sunt admisi 200 de aditivi alimentari. In functie de scopurile tehnologice pentru care sunt utilizati, aditivii alimentari se pot clasifica in cinci clase:

- de gust si aroma: educoloranti, substante de aroma, potentiatori de aroma

- de structura: gelifianti, emulgatori

- de conservare: antiseptici, antioxidanti

- pentru ameliorarea valorii nutritive: vitamine, aminoacizi, substante minerale.

Utilizarea aditivilor implica un anumit risc determinat de efectele negative si chiar probabil toxice pe care acestia le pot exercita. Una din problemele care apar este ca uneori efectele nocive devin evidente dupa foarte mult timp si desi de iau multe precautii pentru a fi observate cat mai devreme, uneori identificarea cauzei unei boli sau a cresterii incidentei acesteia nu este usor de pus pe seama unui aditiv. Alt punct sensibil ar fi raportarea problemelor de sanatate, presupuse a se datora aditivilor.

Codex Alimentarius a elaborat conditiile de baza ce trebuie indeplinite de aditivii alimentari:

1. Folosirea aditivilor alimentari nu se justifica daca nu raspunde uneia sau mai multor din urmatoarele scopuri:

- conserva valoarea nutritiva a unui produs alimentar

- imbunatateste insusirile de conservabilitate sau stabilitate

- sporeste interesul consumatorilor pentru produsele alimentare

- mareste aportul de componenti nutritivi in alimentele dietetice.

2. Dozele de aditivi utilizate nu trebuie sa depaseasca concentratia rational necesara, astfel ca metodele de fabricatie sa permita obtinerea rezultatului tehnologic urmarit.

3. Aditivii alimentari trebuie sa corespunda unor norme de puritate acceptata.

4. Toti aditivii trebuie sa faca obiectul unui examen toxicologic corespunzator, cei acceptati trebuie supusi unui control permanent privind aparitia unor eventuale efecte negative.

5. Aprobarea unui aditiv trebuie sa se refere numai la produse alimentare determinate, la scopuri specifice si la conditii particulare.

6. Cand un produs alimentar cu aditivi este consumat de anumite grupuri in special, autorizarea folosirii aditivilor trebuie sa se bazeze pe cunoasterea consumului produsului in cauza de catre grupurile respective.

7. Cantitatea de contaminanti prezenta nu trebuie sa depaseasca concentratiile nepericuloase.

Toti aditivii sunt testati din punct de vedere toxicologic. Scopul acestor testari este de a stabili o doza zilnica tolerabila pentru persoanele care consuma zilnic, ani, de-a randul, produse cu aditivi. Pe baza acestei valori determinate si a obiceiurilor de consum se poate deduce concentratia admisibila a unui aditiv intr-un anumit aliment. Nici o substanta nu este admisa in alimentatia umana daca se dovedeste cancerigena pentru anumale. Aditivii nu sunt admisi daca efectul dorit poate fi obtinut prin alte metode de fabricatie satisfacatoare din punct de vedere tehnic sau economic. Aditivii alimentari nu au valoare nutritiva, ei putand fi considerati neutri in cazurile cele mai favorabile. Utilizarea aditivilor cade sub incidenta legislatiei sanitare pentru a nu fi folositi in scop de falsificare sau de mascare a unor defecte a materiilor prime.