La 3 ani, copilul este deja un voinic care stie sa manance singur, ne arata cu mandrie ce multi dintisori are si ca poate sa manance tot. Aceasta inseamna ca e pus pe fapte mari si vrea sa manance, nu gluma. S-a obisnuit deja cu gustul majoritatii felurilor de mancare pe care i le da mama si incepe sa aiba preferinte. Aceasta nu ar fi nimic rau, insa dezvoltarea lui pe toate planurile continua si constatam la aceasta varsta ca el a descoperit un cuvant magic pe care ii place sa-l foloseasca, mai ales in ce priveste mancarea pe care o primeste. Iar acest cuvant magic, pe care mamele il cunosc deja, este "nu". Mamele si parintii in general care nu sunt stapani pe situatie ajung de multe ori sa fie manipulati de copilul lor si nu de putine ori se dramatizeaza in familie: "Nu stim ce sa ne mai facem, copilul nostru nu vrea sa manance nimic, e groaznic..." si isi fac o multime de griji (aceasta este doar una din extreme).
Cealalta, care este si mai grava, mai ales pentru copil, este pedepsirea lui foarte drastica in momentul in care rosteste "nu" si asa se face ca deseori asistam cu inima stransa la scene in care parinti in toata puterea varstei lovesc cu salbaticie un copilas nevinovat. Intr-adevar, copilul trebuie sa invete sa asculte, dar in primul rand, parintii trebuie sa invete anumite lucruri. Parintii trebuie sa stie ca acest "nu" nu este constientizat de copil. El descopera acest cuvant si cand isi da seama ca prin el poate atrage atentia tuturor asupra lui, profita de situatie si o face. Copilului ii place in preajma parintilor, a mamei in primul rand, si spunand "nu" el simte ca o poate avea mai mult alaturi de el, si chiar intinde coarda. De regula in aceasta perioada apar in familie fratiori care absorb atentia generala iar el simte ca trece pe planul al doilea, ceea ce nu poate accepta. Solutia este sa fie ajutat sa simta ca e la fel de iubit si dorit ca mititelul care tocmai a venit pe lume. Ar mai exista o cauza: parintii folosesc ei insisi prea mult cuvantul "nu". Este bine sa folosim formulari afirmative cand ne adresam copiilor, in special la aceasta varsta. Deci, este cu mult mai potrivit a spune copilului "Te vei face mare si voinic, mancand tot din farfurie" decat a-i spune "Daca nu mananci tot, o sa te bat de nu te vezi". Lucrurile trebuie luate foarte in serios, s-ar putea ca in unele cazuri, de altfel foarte rare, copilul sa fie o fire extrem de incapatanata si greu de modelat, insa rareori se intampla ca pana la 7 ani un copil sa nu poata fi indreptat. Dupa aceasta varsta, da, poate da, in functie de "cei sapte ani de acasa".
Alimentatia prescolarului trebuie sa-i aduca 70-80 calorii/kgcorp/zi. Trebuie sa contina toate elementele nutritive in proportie echilibrata, insa sunt interzise condimentele si conservele. Se recomanda o alimentatie bogata in vitamine si cat mai naturala iar prepararea sa fie cat mai usoara (fiert, aburi, tigaie gratar sau la cuptor)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu